Sunt sigură că ai mai auzit asta. Cu acordul clientei vreau să împărtășesc cu tine un caz, ca multe alte cazuri din cabinet.

Este ora 18:00 într-o seară plăcută de primăvară. Clienta mea a programat această ședință după multe alte ședințe de când am început călătoria noastră împreună. În urma multor situații cu care s-a confruntat de-alungul acestei perioade de terapie, am observat progrese frumoase.

Acum însă în timpul acestei ședințe, abia poate spune câteva cuvinte de plânsul în hohote prin care își exprimă furia, neputința și vulnerabilitatea.

"Azi toată lumea a avut ceva cu mine. M-a sunat iubitul meu, i-am spus că ajung mai târziu ăn seara asta că vin la terapie. Și el mi-a răspuns agresiv, să mă intorc la el când am să învăț să țin cont si de nevoile lui... Dar consider că fac asta deja. Este mereu nemulțumit, îl percep absent, poate că stresul este prea mare și pentru el, dar fac si eu ce pot. Colegii mei în companie au o atitudine de superioritate, îmi creează mereu impresia că ei fac mai bine decât mine task-urile zilnice. Și m-a certat și șefa mea azi. Mi-a zis că raportul ce l-am trimis pe email nu corespunde cu realitatea. Dar raportul ăla l-am făcut pe baza datelor trimise de asistenta mea. M-am saturat Corina. Mă simt atât de obosită. Nu reușesc să mai dorm noaptea, mă trezesc mai mereu pe la 3:00 și abia dacă mai pot să adorm până la 6:00."

Cum te simți tu în acest moment?
Mi-a răspuns "simt că mă întorc mereu în situații în care mi se face nedreptate, unde sunt acuzată pe nedrept, și mi se cere să țin cont de nevoile celorlalți, dar cu mine cum rămâne? Eu am mai trăit genul ăsta de situații, se repetă. Cum să fac să ies de aici?"
Un val si mai mare de lacrimi a inceput, însoțind plansul in hohote.

Îmi spune "Iartă-mă Corina, poate nu sunt coerentă în ce spun"
O întreb iar "Ce simți tu în momentul ăsta ?"
"Că pe mine nu mă vede nimeni. Mă doare capul atât de tare, deși s-au diminuat mult stările de anxietate, azi am simțit iar agitația aceea din interior, ca o frică, parcă am greșit si urmează să suport consecințele."

Am aplicat cu ea tehnici practice prin care s-a relaxat și apoi am ajuns la cauză.
O dată ce a înțeles care este rădăcină durerilor acestea, am observat cum i s-a luminat privirea.

Când identificăm emoția, cauza și rădăcina acesteia, am putea spune că suntem aproape la jumătatea drumului spre vindecarea și eliberarea ei.

În situația prezentată clienta mea observă că repetă tipare. Aici este soluția, să te uiți la tine și să conștientientizezi ce beneficii ai tu, când le permiți acelor persoane să se comporte abuziv cu tine, într-un mod lipsit de respect. Care este motivul pentru care permiți celorlalți să îți dicteze ce să faci si să se amestece în deciziile tale?

Știi, degeaba pui eticheta și scoți din viața ta anumite persoane pe motivul că sunt toxice, dacă tu nu identifici acele tipare, credințe, traume din interiorul tău care te fac incapabilă să spui NU, eu NU tolerez un astfel de comportament, pentru că vei întâlni în continuare același gen de persoane care se vor comporta cu tine exact la fel. Și oamenii pe care ăi vei întâlni vor fi înțelegători, drăguți, amabili si fermecători la început și tu ai să procedezi exact ca înainte, adică n-o să-ți rostești adevărul, pentru că de cele mai multe ori vrei ca ei să te placă, să te accepte și vei ajunge în aceeași dinamică relațională toxică.

Ce vreau să subliniez este că TU atragi astfel de oameni prin energia pe care o emiți. Până nu tratezi, vindeci și eliberezi acele tipare, credințe, traume din interiorul tău, vei atrage iar și iar același gen de persoane. Și asta e o problemă, nu la ei, ci la tine.

Apoi te întrebi : De ce atragi tot timpul oameni toxici?
De ce faci mereu alegeri relaționale atât de proaste?
De ce de câte ori vorbești despre viața ta, povestești despre un alt individ care a profitat de tine, de un alt om care te-a înșelat, de altul care te-a abuzat?

Motivul este că tu ești frânt în interiorul tău, că ai traume interioare nevindecate. Anumite situații din viața ta te-au traumatizat, astfel încât nu mai știi cât valorezi și discernământul tău a fost puternic afectat. Așa ajungi să primești în viața oameni nepotriviți și le permiți lucruri pe care nu le-ai fi permis dacă erai echilibrat din punct de vedere emoțional si psihic.

Când nu îți vindeci traumele interioare tu ești vulnerabil la lucruri care nu îți sunt deloc benefice. Ceea ce am observat de-a lungul timpului este că în general, oamenii traumatizați își caută vindecare la persoane care sunt la fel ca persoana care i-a rănit.
Spre exemplu, dacă o femeie a fost rănită de un bărbat, ea își caută vindecarea în brațele altui bărbat. Și pentru că este traumatizată, acea femeie nu mai are discernământ și nu vede că a primit alături de ea un bărbat care are același „profil” cu cel care a rănit-o.
La un moment dat, va trebui să accepți să te uiți la traumele tale, să vezi ce credințe/ tipare ai dezvoltat ca urmare a acelor traume, pentru că acele credințe/ tipare te fac să fii atras de același gen de oameni ca acela care te-a rănit inițial. Credințele/ tiparele tale determină modul în care vezi viața, determină comportamentul tău, determină modul în care îți faci alegerile și te bagă mereu în aceleași situatii problematice.

Dacă nu te ocupi de traumele tale interioare vei face mereu aceleași alegeri și vei repeta iar și iar același scenariu dureros, cu alte personaje.

Totul este pe pilot automat, inconstient iar faptul că uneori mergi la terapie si cumva simți că toate au sens, apoi îți promiti că de acum înainte nu mai repeți același drum nu functioneaza, pentru că de cum ajungi într-un context în care ți se oferă posibilitatea să faci acel lucru, îl faci din nou. Tu reacționezi exact la fel ca înainte, pentru că nu ți-ai vindecat traumele interioare, iar acestea te conduc.

Indiferent că poți accesa amintirile dureroase sau nu, că ești conștientă de rănile tale sufletești sau nu, în cele mai multe situații din prezent, aceste emoții dureroase sunt cele care îți dictează felul în care te porți.

Atunci când alegi intenționat și consecvent să urmezi un proces terapeutic, totul se poate schimba. Cum?
Păi cine este responsabil de cum decurg lucrurile în viața ta? Doar tu! Îți folosește să accepți că ești singura responsabilă pentru tot ce merge bine sau mai puțin bine în viața ta.
Observă scenariul care se creează în mintea ta, de cele mai multe ori apar temeri, frici.
Este normal să îți fie teamă că necunoscutul pare periculos și tu vei putea greși sau pierde, dar asta este doar o părere a minții tale asupra unei situații viitoare. E firesc să îți fie teama, dar eșecul nu este distrugător. Știi ce este catastrofal? Să alegi să nu îmbunătățești viața ta de teama că nu vei reuși. Observă-ți fricile si confruntă-le. Pentru că ele creează scuze care te amăgesc și te țin pe loc.

Deși ai să observi multe dureri sau tipare cunoscute la părinții tăi, la partener, la persoanele din jur, indiferent cât ai să te sacrifici nu vei putea controla gândurile și acțiunile celorlalți.
De câte ori vei incerca tu din exterior să schimbi ceva din interiorul altcuiva, vei suferi un eșec. Nu este responsabilitatea ta să te asiguri de fericirea și starea de bine a celorlalți. Fiecare își are propriile dureri de vindecat si propriile lecții de învățat. Viața este pe persoană fizică!

Tu nu ești responsabilă pentru traumele trăite in copilărie , dar ești responsabilă pentru vindecarea acestora in prezentul tău.
Nu căuta să înfrunți singură toate provocările si frământările, doar pentru că nu dorești să deranjezi pe cineva. Cere ajutor! Caută terapeutul cu care tu simți că rezonezi și mergi acolo. Este un act de curaj care te poate salva.

Prin terapie ajungi la tine, la autenticitatea ta.
Cum ai putea ajunge singură la aceleași rezultate când tu poate te-ai obișnuit să te modifici pe tine pentru a te potrivi cu ceilalți? Cum te poți cunoaște, cum poți ajunge singură la tine, când tu îți pui ție limite pentru a le face altora spațiu de creștere?
Cum ai putea ajunge singură să te descoperi când tu poate încă ești în cursa aceea să realizezi visele neîmplinite ale părinților tăi și când tu cauți să trăiești conform așteptărilor celorlalți?

Mai citește o dată ce am scris mai sus. Reacțiile tale negative sunt o formă de apărare, dar pentru că tu nu ai impus limite când ți s-au încălcat granițele personale, iar acum ești acuzată și te acuzi.

Cum ai putea să ajungi la tine să fi in armonie cu tine, să îți cunoști nevoile și să ți le satisfaci când focusul tău este pe a fi pe placul celor din jur?
Sănătatea emoțională înseamnă să te valorizezi. Nu e un moft, este o necesitate și este în responsabilitatea ta. Asta înseamnă că durerea ta, suferința, dorul tau sunt ale tale și fiecare are propria modalitate de acceptare si propriul ritm de procesare. Vindecarea emoțională nu are un termen limită.

Vindecarea ta emoțională este in responsabilitatea ta si este conectată cu sănătatea corpului fizic. Oamenii sănătoși emoțional au mecanisme funcționale de gestionare a emoțiilor negative. Clienta mea acuza tulburări de somn, dureri de cap și oboseală.

Las aici câteva stări ce reprezintă avertismente clare a ceea ce înseamnă o sănătate emoțională deteriorată.

• Nevoia de izolare față de familie, prieteni sau colegi
• Un nivel scăzut de energie
• Nevoia de izolare față de familie , prieteni sau colegi
• Tulburări de somn
• Tulburări de alimentație
• Intensificarea fumatului sau a consumului de alcool
• Scăderea productivității și a performanței
• Conflicte interpersonale mai multe si mai mari decât in mod obișnuit
• Stări de iritabilitate, sentiment de vină, lipsa speranței, sentimentul lipsei de valoare și a lipsei de importanță
• Neglijarea igienei și întreruperea obiceiurilor de îngrijire personală

La terapie obținem un echilibru emoțional. Acesta nu apare prin magie, însă în timp rezultatele fac diferența!

Potrivit cercetătorilor: "Echilibrul emoțional este abilitatea minții si a corpului de a-și menține stabilitatea și flexibilitatea în fața provocărilor și a schimbărilor. Echilibrul emoțional susține sănătatea fizică si este, totodată, o condiție obligatorie pentru dezvoltarea personală si pentru starea de bine. Mintea umană experimentează gânduri si emoții diverse, in momente diferite. Armonia nu vine din neintegrarea celor negative, ci din capacitatea de a ne regăsi armonia si echilibrul.
Atunci când aceste emoții negative ne acaparează, însă, pentru mai mult timp, ni se poate întâmpla să ne pierdem abilitatea de a reveni la starea neutră anterioara.
Ne putem bloca in stări precum furia, teama, grija, disocierea, autosabotajul sau depresia, agitația, impulsivitatea, anxietatea. Iar urmările ne pot face cunoscute atacurile de panică, privarea de somn, lipsa motivației, capacitatea redusă de concentrare si problemele de memorie. Adesea copleșitoare, aceste emoții pot ajunge să ne domine procesele cognitive."

Nu ești tu vinovat de traumele prin care ai trecut, dar ești responsabil pentru gestionarea, tratarea și vindecarea lor.